Fii deştept! Joacă şah!
CLUBUL SPORTIV VULCAN – ŞAH • CENTRUL DE ZI “ȘANSA”
Sâmbăta, orele 10-12 • Telefon: 0722672187 / 0763605589 • E-mail: dorelshd@yahoo.com
Beneficii ale jocului de șah: 1. Îmbunătățește concentrarea; • 2. Dezvoltă gândirea logică și memoria; • 3. Promovează imaginația și creativitatea; • 4. Sporește încrederea în sine a copiilor; • 5. Dezvoltă aptitudinile matematice; • 6. Îi învață pe jucători să aibă o atitudine sportivă; • 7. Este un mod plăcut de a petrece timpul.
Demisia mea din PRM
Către
Biroul Executiv Judeţean Hunedoara al Partidului România Mare
Domnului preşedinte, Mihai Irimia
Subsemnatul, Şchiopu Ioan Dorel, m-am înscris în Partidul România Mare în 15 martie 1997 cu convingerea, pe care mi-o păstrez şi acum, că apărarea şi promovarea valorilor naţionale şi creştine, că apărarea şi promovarea interesului naţional, că dragostea de neam şi cinstea sunt condiţii fără de care nu pot fi închipuite bunăstarea şi bunul mers al unei ţări prin istorie, bunăstarea şi mersul drept al unui om prin viaţă.
M-am înscris în Partidul România Mare cu convingerea că este cel mai potrivit loc şi mod în care pot lupta şi eu pentru aceste valori şi principii. Chiar dacă este un partid „de lider” cred ca rezultatele bune ale P.R.M. şi faptul că a rezistat 22 de ani pe scena politică a României se datorează mai ales multor membri devotaţi din teritoriu care au crezut frumos şi au luptat pentru valorile doctrinei naţionale.
Împotriva P.R.M. s-au unit forţe politice şi financiare uriaşe. După părerea mea, din punct de vedere cronologic, lupta anti – P.R.M. a traversat 4 perioade distincte:
– atacul direct (1996-2000) – reacţiile publice anti – P.R.M., au fost foarte numeroase, vehemente, dar au avut un efect pervers: ne-au avantajat;
– ignorarea (2000-2004) – pe principiul „consideraţi că P.R.M. nu există” sau că nu merită luat în seamă;
– caricaturizarea (2004-2008) – valorile promovate de P.R.M sau reprezentanţii acestuia au ajuns subiecte obişnuite în emisiunile de umor ieftine;
– can-canizarea (după 2008) – atragerea în scandaluri mediatice josnice.
Dacă în cazul ignorării şi caricaturizării, P.R.M. s-a apărat mai mult sau mai puţin eficient, în cazul can-can-izării, nu doar că nu ne-am împotrivit, dar chiar am intrat foarte uşor în jocul celor care urmăreau să compromită P.R.M.
Ca un deznodământ, a venit anul electoral 2012 când P.R.M. a obţinut rezultate dezastruoase (sub 2%).
Reacţia preşedintelui Corneliu Vadim Tudor a fost una sub orice aşteptări: i-a etichetat drept proşti pe cei care nu împărtăşeau opinia dumnealui, conform căreia „P.R.M. are circa 30 %, dar am fost furaţi ca în codru” şi boschetari pe cei care au cerut întrunirea Consiliului Naţional pentru a analiza cauzele dezastrului electoral 2012 şi a salva ceea ce se mai poate salva.
În aceste condiţii, votul meu, la şedinţa Consiliului Naţional din 15 iunie 2013, pentru demiterea unui preşedinte care a dovedit că nu are nici o legătură cu realitatea cu care organizaţiile PRM se confruntă în teritoriu a fost nu doar firesc ci şi necesar.
Evoluţia ulterioară a evenimentelor din cadrul Partidului România Mare indică faptul că ne îndreptăm către un război fratricid cu mare consum de energie şi orgolii dar fără altă finalitate decât bulversarea şi mai profundă a electoratului naţionalist din România şi compromiterea mai accentuată a PRM ca reprezentant al acestuia.
Este vorba despre un război fratricid pentru care eu nu sunt pregătit şi la care nu sunt dispus să particip.
Drept urmare, vă prezint pe această cale demisia subsemnatului din Partidul România Mare.
Şchiopu Ioan Dorel
07.07.2013
Votul uninominal – calea spre democraţia dulăilor
În urmă cu 4–5 ani, oricum – înaintea alegerilor electorale din 2008, societatea românească fremăta vârtos pe tema nevoii de reformare a clasei politice din România. Eram în faţa unui consens naţional nemaiîntâlnit după decembrie 1989. Toată lumea era de acord că nu se mai poate continua aşa!
Parlamentul lăsa impresia că e cloaca incompetenţilor şi/sau a corupţilor şi că aceste două (ne)calităţi ar fi condiţii „sine qua non” pentru a intra în forul suprem al naţiunii, ai cărui membri nu aveau nici o treabă cu poporul care i-a trimis acolo. Cei care se încăpăţânau să mai participe la vot o făceau cu sentimentul fatalităţii: mersul lucrurilor îi vor duce, în mod implacabil, în situaţia de a regreta votul dat.
Trebuia schimbat ceva. Dar, ce Read the rest of this entry
Fântâna Rece
Platoul denumit din vechime „La Fântâna Rece” este situat în comuna Budeşti, sat Linia, zona „Valea lui Man”, jud. Vâlcea, la o distanţă de cca. 500 m de DN7 (Râmnicu Vâlcea – Piteşti), pe malul stâng al pârâului Sâmnic, la 265 m altitudine.
Zona respectivă este delimitată de pârâul Valea Strâmtă (la est), de un zăvoi (la nord), de drumul vechi – Piscul Firii (la vest) şi de vârful Zăpoziile – vârful lui Man, 498 m (la sud). În apropiere, există şi azi urmele unui tranşeu săpat în toamna anului 1916 de Regimentul 57 Infanterie – Întâiul Mehedinţi, care acoperea retragerea trupelor române din Valea Oltului spre Piteşti.
Documentele vremii arată că, atât terenul cunoscut sub numele „La Fântâna Rece”, cât şi împrejurimile denumite „Apa Sâmnicului”, „Valea Hotarului”, Vârful Zăpoziilor” sau vechiul drum de poşte cu cai – „Piscul Firii”, poartă dulcea povară a unei istorii de 300 de ani. Cel mai îndepărtat stăpân cunoscut al acestui teren a fost episcopul Grigorie Socoteanu (în jurul anului 1715), al cărui arbore genealogic se trage dintr-o veche familie de boieri, originară din satul Săcoteni, aşezat pe Amaradia Gorjului. Familia Socotenilor (Săcotenilor) a stăpânit locul până în anul 1814. După căsătoria Paraschivei – Bica Socoteanu (fiica clucerului Dincă Socoteanu şi strănepoata episcopului Grigorie Socoteanu al Râmnicului) cu Ion – Iancu Lahovary (de origine greacă, născut în 1786, în Fanar – Constantinopol) a trecut în proprietatea acestuia. Read the rest of this entry
Cazul „Ambulanţa” – Spitalul Municipal Vulcan
Nr. 2/ 2008
Către: Autoritatea de Sănătate Publică – Hunedoara, În atenţia Domnului Director, dr. Dan Adrian Magheru
S E S I Z A R E
Obiect: Desfiinţarea serviciului de ambulanţă la subfiliala Vulcan este o măsură de neacceptat
În 2 Iulie 2007, vă aduceam la cunoştinţă, printr-o sesizare scrisă, situaţia creată la Subfiliala Vulcan a Serviciului Judeţean de Ambulanţă – Hunedoara, a cărei activitate era serios perturbată datorită lipsei de personal, cu efecte nedorite asupra calităţii acestui tip de asistenţă sanitară pe raza municipiului Vulcan.
La vremea respectivă situaţia a fost remediată, dar, se pare că deznodământul urmărit a fost, astfel, doar amânat, pentru că în urma unor dispoziţii ale conducerii Serviciului Judeţean de Ambulanţă, începând cu a doua jumătate a lunii decembrie 2008, subfiliala Vulcan este, de facto, desfiinţată. Astfel, singura ambulanţă cu personal medical (de tip B) care deservea această subfilială, împreună cu asistenţii medicali, a fost transferată la subfiliala Lupeni, iar în urmă cu câteva zile, ambulanţa de transport pacienţi (de tip A) a fost transferată la Petroşani.
Cu alte cuvinte, dacă în luna iulie 2007, la subfiliala Vulcan, serviciul de ambulanţă era facultativ, în prezent este de-a dreptul desfiinţat, intervenţiile la solicitările din municipiul nostru fiind operate de echipaje din Lupeni sau Petroşani.
În condiţiile în care, subfiliala Lupeni este deservită de cca. 10 ambulanţe, iar cea din Petroşani, de un număr chiar mai mare, decizia de a lipsi municipiul Vulcan de ultimele două ambulanţe este de neînţeles.
În numele cetăţenilor municipiului Vulcan pe care, în calitate de consilier local, am onoarea şi responsabilitatea să-i reprezint, vă rog, domnule director, să dispuneţi măsuri urgente pentru revenirea la normalitate în această situaţie.
Sunt convins că, printr-o exploatare eficientă a parcului de maşini existent în Valea Jiului, municipiul Vulcan poate beneficia de serviciile a cel puţin două dintre aceste ambulanţe. Mai mult, în condiţiile repartizării de ambulanţe noi, cred că ar trebui abordată ca prioritate îndrumarea măcar a uneia dintre acestea la subfiliala dumneavoastră din Vulcan.
Municipiul Vulcan, localitate cu cca. 30.000 locuitori, pe al cărui teritoriu funcţionează 3 subunităţi ale CNH (E.M. Vulcan, E.M. Paroşeni, Preparaţia Coroieşti), precum şi Termocentrala Paroşeni are dreptul, la un serviciu corespunzător de ambulanţă.
Vă rog, domnule director, ca în răspunsul scris pe care sper să-l primesc, urmare acestei adrese, să-mi comunicaţi şi numărul de solicitări pe care Serviciul de ambulanţă l-a primit, în cursul anului 2007, de pe raza municipiului Vulcan.
Vă mulţumesc şi vă asigur de toată consideraţia mea.
Vulcan, 09 Ianuarie 2008
Ioan Dorel Şchiopu,
Consilier local
Dorel Şchiopu 